Ungurii care locuiesc în zona rurală sunt afectați din plin de recesiune și de măsurile de austeritate adoptate de Guvernul conservator condus de către Viktor Orban, suferind uneori de foame, însă copiii sunt protejați, prin obligația școlilor de a le oferi trei mese pe zi, relatează AFP.
„Proporția copiilor atinși de malnutriție în Ungaria este dezolantă, și anume de 14,1%”, a estimat Institutul Național ungar pentru Sănătatea Copiilor (OGYT), la publicarea unui raport asupra situației până la sfârșitul lui 2012.
În nord-estul țării, una dintre regiunile cele mai sărace din Uniunea Europeană (UE), situația este considerată alarmantă, regiunea fiind afectată de o rată a șomajului ce a atins 32% – față de media de 11% la nivel național – și care poate crește până la 80-100% în satele cele mai mici.
Regiunea era un centru industrial și agricol, cu sediul companiei de căi ferate MAV, o importantă uzină metalurgică la Ozd și numeroase coopertive agricole.
După prăbușirea dictaturii comuniste, în 1989, toate întreprinderile din regiune, în apropiere de satul Gemzse, au fost închise. „Există puține locuri de muncă sezoniere, mai ales vara, la culturile de tutun. Astfel pot să câștig șapte-opt euro pe zi. Însă iarna nu există absolut nimic (de muncit) aici”, a declarat pentru AFP Ferenc Balogh, un locuitor de etnie romă din sat.
„Trăim din alocația pentru familie, dar nu este de ajuns. Împrumutăm bani de la cămtari. Problema este că atunci când ne împrumută 10.000 de forinți (aproape 33 de euro), trebuie să dăm înapoi 20.000 (aproximativ 66 de euro). Din nefericire este singura soluție să supraviețuim”, a declarat soția sa, Erzsébet.
Ajutoarele oferite de Guvern sunt distribuite sub formă de cupoane, pentru ca acestea să nu fie cheltuite în baruri. Însă o parte a magazinelor nu acceptă aceste cupoane, iar cei mai săraci – care nu au mașini sau bani pentru transportul în comun – nu au posibilitatea să le utilizeze. Astfel, cămătarii le cumpără cupoanele la un preț ce atinge abia un sfert din valoarea acestora.
În prezent, 210.000 de familii întâmpină dificultăți în a se hrăni, în țară, potrivit băncii alimentare ungare Elemiszerbank.
Principala consecință a sărăciei este aceea că unii copii suferă de foame, neavând acces la mesele oferite la școală.
În schimb, copiii școlarizați mănâncă la școlile de la sate. La Gemzse, școala și comunitatea fraților evanghelici din Ungaria, o filială a Bisericii Metodiste ce administrează de un șase școli din regiune, le oferă trei mese pe zi copiilor școlarizați.
În baza unei legi adoptate în 2011, copiii școlarizați ai familiilor în care venitul lunar de persoană nu atinge 37.000 de forinți (aproximativ 130 de euro) primesc mese în mod gratuit.
„Ne dăm seama de nivelul real al malnutriției după vacanțe și, mai ales, după weekenduri. Se poate vedea cât de foame le este copiilor. Sunt incapabili să se concentreze în timpul primei lecții. Așteaptă recreația, când li se servește prima masă din acea zi”, a declarat pentru AFP învățătorul Istvan Molnar.
Această situație precară din zona rurală i-a determinat pe săraci să manifesteze. „Marșuri împotriva foametei” au fost lansate la nivelul întregii țări, în semn de protest față de reducerea ajutoarelor sociale, o măsură adoptată de Guvernul conservator.
„Dacă ești sărac, nu mai ai dreptul să trăiești în Ungaria. Statul se comportă ca și cum totul ar fi bine. Totuși, situația în anumite provincii din est și sud este diferită”, a declarat pentru AFP Imre Toth, unul dintre inițiatorii „marșurilor împotriva foametei”.
La jumătatea lui februarie, aproximativ 1.000 de manifestanți care doreau să atragă Guvernului atenția asupra problemelor legate de sărăcie în Ungaria au ajuns la Budapesta, în urma unui marș de aproximativ 300 de kilometri, o distanță pe care au parcurs-o în aproximativ două săptămâni.
Prin tăieri operate la nivelul bugetelor sociale și legi care prevăd pedepse împotriva celor fără locuințe, măsurile de austeritate îi afectează pe cei mai săraci. Cu o economie în recesiune (în 2012 PIB-ul s-a contractat cu 1,7%) și o datorie publică ce depășește 80% din PIB, statul ungar caută să facă economii. Însă primii afectați, la fel ca și în alte state, sunt în primul rând cei mai vulnerabili.